E-a şasea toamnă în care, la Cluj-Napoca, simbolic, se sărbătoresc glasurile bărbăteşti ale cântecului popular.Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Consiliul Judeţean Cluj au organizat cea de-a şasea ediţie a Festivalului naţional pentru voci bărbăteşti „Ion Cristoreanu”, ediţie care, în acest an, a reunit o parte dintre laureaţii anilor trecuţi, alături de nume consacrate.
Aşadar, prilej de bucurie pentru iubitorii cântului popular a constituit prezenţa pe scenă a tinerilor interpreţi clujeni, care, prin participarea la o serie de festivaluri-concurs organizate în ţară, şi-au conturat deja un drum foarte bine definit, întorcându-se acasă laureaţi de fiecare dată. Mă refer aici îndeosebi la Raul Oltean şi Marian Dascăl, feciorii noştri talentaţi, care, doar în acest an au adus acasă un număr impresionant de trofee şi premii I, împreună cu girul specialiştilor care le-au confirmat valoarea. Alături de ei, pe scena Festivalului „Ion Cristoreanu”, au cântat şi laureaţii clujeni ai ediţiilor anterioare: Florin Bota, Ciprian Peteleu şi Adrian Socaciu, împreună reuşind să determine ropote prelungite de aplauze atât pentru interpretarea cântecelor individuale, cât şi a câtorva şlagăre din repertoriul lui Ion Cristoreanu.
Ciprian Zopotă din judeţul Arad, Ciprian Istrate din Mureş, Nicolae Tuhuţ şi Cătălin Haşa din Alba, precum şi Sebastian Emanuel Stan, reprezentant al judeţului Sibiu, sunt tinerii care prin premiile obţinute la ediţiile Festivalului „Ion Cristoreanu” s-au legat de Cluj-Napoca, de spectatorii clujeni şi, implicit, de noi, organizatorii, confirmându-ne prin mărturisirile făcute că în sufletele lor vom ocupa mereu un loc aparte. Nici noi nu ne-am lăsat mai prejos, astfel invitaţia la festival i-a readus în atenţia publicului spectator si telespectator (NCN), recunoscut ca iubitor necondiţionat al realelor valori.
Simbolizând glasul bărbătesc, dar şi cântecul de cătănie şi pe cel haiducesc din zona Târnavelor şi de la interferenţa acesteia cu Ţara Secaşelor, Grupul folcloric Obârşia din Blaj ne-a oferit un moment deosebit, şi pentru ei Clujul reprezentând un loc special, cel în care, la ultima ediţie a Festivalului naţional al cântecului de cătănie, au fost câştigătorii trofeului acestui eveniment.
Printre interpreţii ardeleni din generaţia mijlocie, care, datorită repertoriului autentic şi al stilului original de interpretare, s-au remarcat într-un timp relativ scurt, se numără şi Cornel Borza. Prezent la evenimentul nostru, bihoreanul a reuşit din nou să captiveze, publicul însoţindu-i cu ropote de aplauze fiecare cântec, sau, pur şi simplu, cântând împreună cu interpretul. Şi la această ediţie artiştii s-au bucurat de profesionalismul cu care Orchestra de muzică populară „Cununa Transilvană” asigură acompaniamentul fiecărui eveniment.
Obişnuit să ofere momente speciale, dirijorul Ovidiu Barteş ne-a surprins din nou, prezentând în cadrul momentelor instrumentale şi o suită de melodii din Câmpia Transilvaniei, interpretate în stil original, doar de către instrumentele cu coarde. Cu certitudine, Ion Cristoreanu ar fi fost mândru văzând cum, împreună, am reuşit din nou să creem un eveniment pe măsura valorii spectatorilor noştri şi a numelui care, prin cântecele sale, va rămâne prezent mereu în sufletele noastre.
Folclorul coregrafic transilvan a fost reprezentat prin evoluţia spectaculoasă a Ansamblului folcloric „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor, care, sub conducerea muzicală a prof. Dorel Rohian şi coregrafia semnată de Ioan Cocian, au prezentat jocuri din două zone la fel de fermecătoare din punct de vedere etnofolcloric: Arieş şi Someş.Veniţi parcă dintr-o legendă încărcată cu parfumul vechilor vetre folclorice maramureşene, Ştefan şi Andrei Petreuş ne-au transferat în lumea amintirilor.
Ne-am amintit cu toţii şlagărele interpretate odinioară de Fraţii Petreuş şi ne-am bucurat la gândul că nu sunt sortite pieirii, găsindu-şi, iată, prin glasurile, cetera şi zongora unui tată cu feciorul lui, purtători spre noi generaţii. După cântările moroşeneşti, Banatul a fost cel ce-a încântat publicul dispus, chiar la acea oră, deja târzie, să stea....să asculte şi....să se bucure. Nu se putea altfel pentru că Petrică Moise şi Virtuozii Banatului, prin repertoriul pe care-l prezintă acum, captivează, fascinează.
Încântaţi şi conştienţi de valoarea spectatorului clujean, Petrică şi „ai lui” ne-au purtat cu cântecul prin subzone etnofolclorice bănăţene, dar şi prin alte zone etnografice româneşti, determinându-ne să simţim magia sărbătorii la care eram părtaşi în numele lui Ion Cristoreanu.
Privind în urmă, putem spune că am mai realizat un proiect, iar după confirmările spectatorilor...unul foarte reuşit. Suntem mândri de asta şi, mai ales, mulţumiţi că Festivalul „Ion Cristoreanu” a împlinit...şase ani, suficient de mulţi pentru a fi deja consacrat, iar asta doar graţie echipei C.J.C.P.C.T. Cluj.
Maria Golban
